marți, 18 septembrie 2007

Freud

Cine s-ar gandi sa isi boteze catelul Freud? Da asa il cheama pe catelul meu, recent recuperat de la niste amici care nu puteau sa mai aiba grija de el. Freud locuieste acum la bloc si deocamdata nu latra, nu face prostii, nu roade pantofii.
Cand amicii la care era catelul au spus ca nu il mi pot tine am zis ok il luam acasa. Nu are rost sa vorbesc despre vociferarile si certurile prin care am trecut pentru a-l pastra. Ideea este ca mi-a luminat viata si nu l-as da pentru nimic in lume. Nelson, primul meu catel (am meu si nu al bunicilor, pentru ca am crescut cu catei toata viata) este la Sibiu iar marele meu regret a fost ca nu am putut sa il iau cu mine la Bucuresti. Oricum niciodata nu am trait fara animale in preajma si pana acum m-am reprofilat pe pisici. Dar cainele tot caine... Il vad pe Nalson ce se bucura cand merg acasa, desi ne vedem foarte rar.
Amintirea cea mai hazlie cu Nelson, de fapt sunt doua :) Prima de cand era foarte mic si am inceput sa il scot in parc. ERa disperat sa se intoarca acasa pentru ca nu putea sa faca nici macar un pipi mic in parc. Si primul lucru cand ajungea acasa era sa se ... elibereze.
A doua amintire este cea din momentul in care am plecat o perioada mai lunga la o bursa. Iar ai mei erau disperati pentru ca Nelson nu mai voia sa manince, nu mai dorema, nu avea stare. Cred ca animalele stiu mai bine decat oricine sa isi manifeste iubirea...
Acum Freud. Este o scumpete de catel. Ma bucur pentru ca ies din nou in parc, chiar daca vreau sau nu. Si imi prinde foarte bine.
In parc este o liniste ciudata fata de agitatia Capitalei. Ieri am iesit la pranz si am fost socata de cat de multa lume era. Si totusi cat de liniste. Si foarte curat totul. Iarba verde. Lacul limpede. Si cum spuneam liniste.
Timpul se dialta foarte mult si poti observa oamenii. O cestie pe care, din pacate, nu o prea facem. NU prea ne uitam la cei din jur. Pacat. Si am vazut multe chestii hazlii sau chiar tragi/comoce. Eu una am vrut sa vad doar partea haioasa.
Prima era o tiganca cu un copilas de vreo 8-9 luni. Il lasase in iarba sa se joace si ea scotocea prin niste plase. ERau insirate pe vreo 10 mp tot felul de boarfe si hartii. Am trecut si cand m-am intors pe balustrada de langa lac erau ininse la uscat ... haine. Multe si colorate. Copilasul se juca in iarba nestingherit.
Putin mai jos era un mos. Cred ca era semiaurolac. tot cu o papornita mare, de rafie. Statea in fata unui copac si se barbierea. Cand imi cumpar aparatul ala foto pe care mi-l doresc de mult... Am regretat ernorm ca nu am avut cum importaliza momentul. Nu pot descrie in cuvinte, dar era ceva sublim. La fel, am vazut doar partea haioasa.
Era plin de adolescenti iesiti de la scoala probabil / tocmai incepuse noul an scolar.
Am mers si pe una dintre insule si sus, pe un dabm, am dat peste un tip care se bronza. Genul macho. Slip negru, mulat, cu un corp foate bine facut.. Intr-un cuvant ... bun. Statea si citea. N-am vazut ce pt ca ochii mi-au cazut cu totul in alta parte decat pe cartea ce care o avea in mana. Chiar ma batea gandul sa ii zic ceva. Doar din curiozitate. Aveam senzatia ca era cam tampitel si voiam sa vad daca se confirma :)
Asa ca noroc cu Freud ca mai vad si eu una alta.
Despre el ce sa mai spun.... A implinit sambata trecuta un an si acum invata sa ridice piciorul. e innebunit dupa bete si alearga ca disperatul. Ieri a sarit chiar in lac. Noroc ca avea lesa. Chiar si asa mi-a fost destul de greu sa il scot afara. Avea chef sa inoate.

2 comentarii:

  1. Salutare!

    Felicitari pentru blog, pentru idee...si mersi ca mi-ai trimis invitatia de a-l citi! :) Asa mai aflu si eu ce faci, nu?

    De ex., abia acum am aflat ca v-ati luat inapoi catelul si ma bucur mult pentru voi! M-am cam intristat putin citind despre Freud si Nelson, sincera sa fiu, pentru ca mi-am adus aminte de TEX si mi s-a facut tare dor de el...Ma gindesc aproape in fiecare zi la el, in orice caz ori de cite ori vad catei pe strada...Sper sa fie fericit acolo unde e... Mi-ar placea ca anul viitor sa ne mutam la casa si sa il iau inapoi la noi! :) Azi am fost surprinsa ca in timp ce ne uitam pe geam eu si Andrada, ea a intrebat brusc de Tex si a zis ca e la nenea, dar sa-l aducem la noi acasa...M-am mirat pentru ca n-am vorbit cu ea despre asta, dar cine stie de unde i-o fi venit ideea (??) iar acum, seara, mi-a cerut sa-i arat fotografiile pe care le avem cu el pe computer... Ce concidenta - de doua ori in aceeasi zi si-a amintit de el!

    Te pup si-ti doresc mult succes!
    Simona

    P.S. Eu asa bine ma pricep la bloguri ca nici n-am stiut cum sa ma inregsitrez...Las; ca pina data viitoare invat!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. DRAGII MEI SARBATORI FERICITE IN PRIMUL RAND ! DORESC SA VA SPUN CA VIATA ESTE TARE FRUMOASA SI TOTUL TREBUIE TRAIT DIN PLIN . NU VREAU SA I-MI ADUC AMINTE DE SUFERINTA PE CARE MI-A CAUZAT-O PIERDEREA "FETITEI" MELE BETTY . O CATELUSA COCKER CE A TRECUT DINCOLO DE LUMEA ASTA BOLNAVA DE CANCER LA MAMELOANE.AVEA NUMAI 9 ANI . IM-I ADUC AMINTE TOTUSI CU MARE PLACERE DE EA SI DE PLIMBARILE FACUTE CU EA , DRAGA DE EA . ACUMA AM UN ALT SUFLETEL LANGA MINE SI ESTE TARE "LIPICIOS" !!! O SA FAC TOT POSIBILUL SA AIBA O VIATA FOARTE BUNA SI SA "INCHIDA CORTINA" PESTE MINE SI SOTIA MEA CA ASA ESTE NATURAL . DOAR L-AM "ADOPTAT" IMPREUNA CU NEVASTA-MEA CAND AVEA ... O LUNA JUMATATE . NOI VREM SA AIBA O VIATA PLINA SI SANATOASA IN PRIMUL RAND SI ........... SA AVEM TOT BINELE SI SANATATEA DIN LUME CU TOTII PE NOUL AN 2009 ! HAI CA O SA FIE BINE "SI LA VARA CALD" ! DECI VIATA ESTE FRUMOASA SI ORI CUM AI ZICE-O TREBUIE , TRAIT-A ! CELE BUNE ,CURATE SI CINSTITE DE LA NOI DIN CONSTANTA ,DE PE MALUL MARII !

    RăspundețiȘtergere